UN LEGO UMAN DE NOI DIRECŢII

            Unităţi împrăştiate de viaţă, cufundate în specificul existenţei lor, nu reuşesc să dea contur unei istorii a mapamondului, proiectând un aspect răvăşit al acestuia. Capitolele „Frenezia naţiunilor”, „Ofensiva imperialistă” şi „Realismul industrial” vin să ilustreze coordonate de aşezare a lumii pe un făgaş capabil de ordine, de creare a unui limbaj comun şi a unor punţi între tipuri de viaţă. Triburi, clanuri, ducate, principate, precum şi alte forme locale de organizare conturează fundalul lipsit de frontiere care întâmpină cel de Al Doilea Val. Pentru a se pune problema, în cadrul unei situaţii precum cea descrisă, de clădire a unei civilizaţii cu o formulă miraculos de necesară instalării în mişcare a materiei este nevoie de o demarare a unei lupte de cucerire pe toate planurile. Înţeleasă ca un element cheie al unei lumi în expansiune, lupta a identificat zone cu potenţial ale acestei planete, mutând linia orizontului şi a istoriei tot mai departe. Această lărgire a spaţiului destinat curgerii vieţii apare ca o cerinţă a tehnologiilor noi şi destul de costisitoare propuse de cel de Al Doilea Val, a căror amortizare fiind posibilă în contextul utilizării acestora în spaţiul unor pieţe extinse şi nu a unora locale. Astfel, se poate sublinia pătrunderea ideii că societatea celui de Al Doilea Val are o structură dominată de integratori şi integraţi. Dacă ne alăturăm cursei de urmărire a luptelor desfăşurate de-a lungul filelor istoriei, am putea aduce în prim-plan faptul că în 1935 europenii se bucurau, din punct de vedere politic, de 85 la sută din uscat şi de 70 la sută din ceea ce înseamnă populaţia pământului. Având în vedere această turnură pe care a luat-o conştiinţa istoriei odată cu ivirea celui de Al Doilea Val, se poate aduce în discuţie o platformă a puterii care animă acţiunile vârfurilor cum ar fi Germania, Uniunea Sovietică, Japonia, Statele Unite ale Americii. Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială(aceste două instituţii integratoare prind contur în anul 1944, la Bretton Woods) şi Acordul General pentru Tarife şi Comerţ(GATT) constituie faţete ale manifestării puterii la nivel înalt, putere aflată într-o continuă adjudecare.

            Pe lângă principii precum standardizarea, specializarea, sincronizarea, concentrarea, maximizarea şi centralizarea, destinul celui de Al Doilea Val este traversat şi de o supraideologie intitulată realismul industrial. În momentul în care îndreptăm reflectorul atenţiei asupra realismului industrial, se prezintă o manieră de înţelegere a acestuia ca sumă a valorilor, credinţelor actorilor aparţinând celui de Al Doilea Val. Natura(interpretată ca un element destinat exploatării), evoluţia(ce are în centru principiul selecţiei naturale elaborat de Charles Darwin, privit ca acţionând şi în societate unde poziţiile de vârf erau destinate celor mai bogaţi şi deţinători de putere) şi progresul(văzut ca un designer al unui drum către o viaţă în dimensiuni mai bune pentru omenire) reprezintă elemente care au construit notele definitorii ale realismului industrial. Unghiul oamenilor de a interpreta lumea în care îşi trăiesc destinul a fost modelat semnificativ de către ideile pe care cel de Al Doilea Val le-a revărsat peste mersul existenţei umane. Astfel, aspecte precum timpul, spaţiul dobândesc o ipostază revigorată, organizată în comparaţie cu poziţia acestora din Primul Val. Timpul, memorie neobosită a evenimentelor, învăluie sfera vieţii, dictându-i un anumit ritm de a trăi. Resursă preţioasă a posibilităţilor de exprimare a contextului interior spiritului uman, timpul se pare că oferă şanse celor care înţeleg să-şi deschidă larg privirea şi să valorifice fiecare unitate care poartă marca acestuia. Timpul nu este nici prea rapid şi nici prea necruţător cu oamenii şi cu planurile acestora, ci este complet generos şi plin de viaţă, depinzând numai de noi spre ce direcţii îl canalizăm. În această manieră, trebuie subliniat faptul că Al Doilea Val a dat timpului un aspect liniar, ajuns să fie privit drept o linie de cale ferată care facilitaeză accesul din trecut prin prezent spre zorii unui viitor promiţător. Aplecarea asupra organizării timpului în unităţi precum secunde, minute, ore a conturat zonei industriale mai multă stabilitate. Dacă Primul Val propunea, prin agricultură, un spaţiu limitat, cel de Al Doilea Val pune accentul pe o activitate extinsă în spaţiu, capabilă să absoarbă zone întregi de pe harta destinată cadrului existenţial. Sub semnul unei imagini redimensionate a timpului şi spaţiului, civilizaţia caracteristică celui de Al Doilea Val cunoaşte o expansiune a formelor de manifestare a coordonatelor vieţii.

            Realismul industrial aduce o interpretare a omului ca atom, ca particulă fundamentală a societăţii. În întărirea acestui aspect se poate puncta faptul că omul încetează să fie privit ca un element accesoriu al sferelor în care se include şi devine o persoană autonomă, capabilă să-şi croiască tipul de alegeri dorit, fără a fi supus la vreo îngrădire a acestei acţiuni. O valorificare a ideii care roieşte în jurul atomului poate fi regăsită şi în domeniul politic, caz în care votul este cel care îmbracă poziţia de particulă fundamentală.

            Una dintre întrebările care erodează fără urmă de milă mintea este succinta întrebarea „De ce?”. Cauzalitatea motivează forţele dominante ale spiritului uman într-o luptă parcă presată de exigenţele timpului ireversibil, având ca destinaţie dezlegarea misterelor. În acest sens, legea universală a gravitaţiei elaborate de către Isaac Newton a venit să tempereze puterea de manifestare a întrebării „De ce?”, eliberând frânele care subjugau mişcarea materiei.

            Aflat sub influenţa unui timp şi spaţiu într-o neîntreruptă stare de experimentare, schimbare şi construire, omul încearcă să ţină pasul cu situaţiile care îl bombardează şi să păstreze un anumit nivel de normalitate, moralitate şi fair-play, nefiind altceva decât un lego uman de noi direcţii.