DÉJÀ VU SAU ÎNTR-ADEVĂR O LUME NOUĂ?

           

            Afirmarea noului într-un cadru considerat stabil, caracteristic normalităţii, reuşeşte să zguduie rezistenţa acestuia, oferind argumente pentru a-şi susţine şansa de manifestare. O astfel de situaţie nu constituie întocmai una uşor de asimilat. Deconectarea de la certitudinea lucrurilor, de la starea de confort şi linişte apare ca o reală provocare pentru instalarea noului. Al Treilea Val reflectă destul de bine aspectele prezentate, încercând să facă loc, în maniera oamenilor de a privi viaţa, unei noi imagini a naturii, a progresului, a timpului şi a spaţiului. Capitolele „Vârtejul spiritual”, „Dislocarea naţiunii”, „Gandhi plus sateliţi”, „Coda: Marea confluenţă”, „Noua psihosferă”, „Personalitatea viitorului”, „Mausoleul politic” şi „Democraţia secolului al XXI-lea” analizează elementele constitutive ale lumii regândite de către Al Treilea Val. Având o carte de vizită alcătuită din date precum un nivel ridicat al prosumului, dezurbanizare sau muncă desfăşurată la domiciliu, Al Treilea Val încearcă să-şi găsească drumul potrivit pentru a putea pătrunde în dimensiunile credinţelor oamenilor. Pe fundalul acestei idei, se poate aduce în discuţie faptul că fiinţa umană a celui de Al Treilea Val începe să manifeste un respect crescut faţă de mediul înconjurător, începe să aibă în vedere viaţa extraterestră, începe să se apropie de ideea că timpul este relativ şi nu absolut, începe să perceapă progresul ca depinzând de latura politică, estetică, morală sau ambientală a unei societăţi, începe să înţeleagă tendinţa spaţiului spre dispersare, în puţine cuvinte, fiinţa umană a celui de Al Treilea Val are bine definit faptul că pentru a se vorbi de sănătatea întregului viu este necesară studierea părţilor acestuia. Neglijarea rolurilor pe care le joacă elementele care definesc dimensiunea unui întreg va conduce la declanşarea unui dezechilibru capabil să blocheze orice cale de ieşire, de revigorare a adevărului. Având în vedere cauzalitatea, Al Treilea Val aduce în centrul atenţiei două unghiuri ale feedbackului şi anume feedbackul pozitiv şi feedbackul negativ. Se poate remarca faptul că feedbackul pozitiv pune problema unei reduceri a schimbării spre deosebire de feedbackul negativ care are în centru un proces autostimulator, amplificând schimbarea. Se urmăreşte identificarea unei modalităţi de a ordona haosul care descrie trecerea de la Al Doilea Val spre cel de Al Treilea Val.

            Un aspect care domină destinul celui de Al Treilea Val şi care merită să fie prezentat în cadrul discuţiei se remarcă a fi apariţia unor entităţi organizaţionale supranaţionale cum ar fi grupările sindicale transnaţionale sau asociaţiile transnaţionale neguvernamentale. Aceste manifestări răvăşesc ideile tradiţionale şi apar ca un adversar de temut în competiţia destinată atingerii puterii de exprimare. Păstrând discuţia la nivelul mapamondului, trebuie precizat că se face o trecere de la corporaţia celui de Al Doilea Val către cea aparţinând celui de Al Treilea Val, corporaţie care îmbracă forma unei multinaţionale şi care absoarbe o putere caracterizată în cifre mari. Această tendinţă, de fracturare a graniţelor care descriu ideea de naţional, se resimte la nivelul economiei mondiale sub ideea de globalism. Se realizează, în acest fel, o racordare la întregul viu găzduit de Planeta Pământ. Al Treilea Val nu constituie o ciudăţenie a timpurilor noastre, ci o normalitate a unui proces de evoluţie. Dat fiind acest fapt, Al Treilea Val nu poate fi abordat prin intermediul strategiei Primului Val sau al strategiei celui de Al Doilea Val, ci trebuie trasată o nouă linie de start a activităţilor fiinţelor umane, linie care să se plieze pe specificul acestor timpuri şi nevoilor actuale. Un exemplu, în acest sens, îl poate reprezenta atitudinile fabricilor, care, după cum sublinia Alvin Toffler, vor „necesita mai multă inteligenţă în concepţie”. În tot acest curs al unui nou mod de a percepe viaţa, analiza a trei ingrediente, de o reală importanţă, luminează parţial cauzele declanşării celui de Al Treilea Val. Astfel, nevoia de comunitate, nevoia de structură şi nevoia de sens apar aidoma unor imperative ale vieţii sau, mai bine spus, apar ca elemente care îl transformă pe om în om. Dezordinea din viaţa unei persoane se manifestă precum o pasăre prădătoare care îi ucide sensul. Aceste trei valori, comunitatea, structura şi sensul, conferă vieţii tărie să-şi parcurgă etapele şi să-şi împlinească destinul. Aplicate în dimensiunea existenţei majorităţii populaţiei, cele trei elemente prezentate se transformă într-un fidel barometru al dezvoltării unei societăţi. Înainte ca organismul economic să pună diagnosticul de progres al unei comunităţi, moralitatea, echilibrul şi sensul celei din urmă se exprimă cu privire la acest subiect. Astfel, suntem atât de civilizaţi cât ne permite fundalul nostru spiritual. Se poate observa o aplecare a tendinţei celui de Al Treilea Val asupra unor subiecte extraeconomice şi extratehnologice. Încet, încet, îşi face loc în cadrul acestei discuţii ideea de „personalitate a viitorului” care este fericita posesoare a unei vieţi interioare prolifice, armonioase. Se încearcă o redescoperire a omului, aşa cum este acesta neascuns după armura invenţiilor sale. Se pare că Al Treilea Val aduce, pe lângă această psihosferă, o răvăşire a planului politic, care se resimte la nivelul democraţiei şi al mecanismului decizional. Influenţa celui de Al Treilea Val în sfera politicului păstrează cadenţa unei lumi în mişcare, manifestând flexibilitate.

            Valorificând principiul „Ridică-te şi luptă, rămâi jos şi pierzi!”, Al Treilea Val a încercat să dizolve tendinţa oamenilor de a rămâne ancoraţi în timpuri care au apus, dorind să sublinieze că a te urca la bordul unei ambarcaţiuni normale spre timpuri care au izvorât din normalitatea istoriei constituie firescul care urmează să intre în vigoare. Dificultăţile pe care le parcurg oamenii în legătură cu cel de al Al Treilea Val se rezumă la a decide în ce să creadă: Déjà vu sau într-adevăr o nouă lume?  

O LUME RĂVĂŞITĂ DE NOILE DIRECŢII ALE PROPRIEI INTELIGENŢE

            Istoria care se cuibăreşte pe umerii omului ilustreză o continuă luptă a acestuia de a identifica noi ţărmuri de cunoaştere şi de rafinare a activităţilor pe care le realizează. Puterea şi limitele care vin să caracterizeze fiinţa umană pot fi cu uşurinţă identificate în marile sale oraşe, în marile sale descoperiri, în credinţele sale, dar şi în războaiele pe care le-a traversat, în natura pe care a dezechilibrat-o, în moralitatea pe care a perturbat-o sau în adevărurile pe care le-a camuflat. Capitolele „Mediul înconjurător inteligent”, „Dincolo de producţia de masă”, „Casa electronică”, „Familiile viitorului”, „Criza de identitate a corporaţiei”, „În căutarea unor reguli noi” şi „Reapariţia prosumatorului” provoacă limitele inteligenţei umane, proiectând maniera de manifestare a celui de Al Treilea Val. Noile interpretări pe care le îmbracă activitatea fiinţei umane vin să facă loc unui episod dominat de o inteligenţă aproape supraomenească, reprezentată de calculatorul electronic. Dacă forţa fizică reprezenta combustibilul celui de Al Doilea Val, capacitatea intelectuală dictează cursul celui de Al Treilea Val. Astfel, se pune problema de a conferi dimensiunii materiale inteligenţă, şi nu viaţă. Urmând şirul expunerii, se poate spune că pătrunderea calculatorului electronic în decorul unei vieţi în care informaţia era depozitată în memoria individuală sau personală constituie momentul declanşator al construirii unui nou sistem de stocare a datelor şi anume a memoriei sociale sau colective. Depozitele de informaţie care îşi găsesc loc în memoria individuală parcurg un traseu de eliminare a redundanţei, conturând o memorie socială activă. Punându-se la punct astfel de elemente, omul reuşeşte să inprime contextului existenţei sale un ritm şlefuit, inteligent. Dacă inteligenţa aplecată asupra mediului înconjurător va atenta vreodată la echilibrul parţial al omului nu se poate preciza limpede, dar un lucru trebuie privit cu siguranţă şi anume că totul depinde de atitudinea acestuia faţă de produsul capacităţilor sale intelectuale.

            Elementele de noutate sunt privite ca o undă care încearcă să dezorganizeze certitudini, realităţi, adevăruri, linişte, în puţine cuvinte, o lume ale cărei valenţe au fost certificate ca lipsite de risc şi debusolare. Interpretarea aceasta a fost proiectată şi bagajului de noutate adus de Al Treilea Val în cadrul societăţii. Un pas distinct pe care îl joacă Al Treilea Val se identifică în axarea producţiei pe sfera de interes a fiecărui client, dându-se startul unui proces de demasificare a producţiei, de frânare a producţiei de serie mare. Se merge pe realizarea de produse individualizate, la comandă, care să împlinească nevoile crescânde ale clienţilor sau să introducă pretexte pentru generarea de noi şi noi necesităţi. O altă mişcare a celui de Al Treilea Val vizează slăbirea necesităţii de executare a muncii în ateliere, încercându-se o readucere în prim-plan a industriei casnice. Privit ca un real pilon de susţinere a destinului societăţii, căminul propune o altă cale de derulare a activităţilor umane şi devine ceea ce Alvin Toffler numeşte „casa electronică”, în jurul căreia vor gravita forţele timpului care se găseşte în proces de instalare. Al Treilea Val  nu poate fi acuzat de plagiat deoarece încearcă să dea libertate de afirmare inteligenţei umane în armonie cu mediul înconjurător şi asupra structurii familiei  caracteristice coordonatelor viitorului. Imaginea familiei nucleare care trona pelicula celui de Al Doilea Val, spărgându-se în multiple forme precum cele care au în centru celibatari, persoane care locuiesc împreună în lipsa unor forme legale, precum şi familiile monoparentale sau cele alcătuite din bunici şi nepoţi, exemplele putând lesne continua. Această explozie de varietate se impune ca o notă caracteristică a celui de Al Treilea Val, remarcându-se, astfel, că sistemul de informaţie, sistemul familial şi sistemul de producţie urmează drumul unei demasificări, a unei axări pe unitate. Având în vedere această direcţie, la care se adaugă dezgheţarea certitudinilor, trebuie subliniat că identitatea corporaţiei care defineşte cel de Al Doilea Val se clatină. Astfel, factori precum biosfera, sociosfera, infosfera, sfera care vizeză politica şi puterea, la care se alătură considerentele de ordin moral trasează coordonatele specifice unei corporaţii care se manifestă în cadrul celui de Al Treilea Val. De asemenea, se ridică problema de răspundere a unei corporaţii atât pentru bunurile pe care le produce şi profiturile corespunzătoare, cât şi pentru soluţiile pe care le generează în cazul unor probleme catalogate drept extreme precum cele de ordin moral, social, politic, rasial sau ecologic. În această manieră se reflectă ideea întregilor integraţi.

            Aidoma producţiei, familiei, informaţiei, timpul nu se sustrage de la ideea de demasificare, astfel încât se observă o eliberare de ritmul impus de maşină, de o punctualitate dusă la extrem, dezvoltându-se orarul parţial, aerisit, care oferă o maleabilitate a activităţilor umane şi o sursă productivă de o factură reformulată. Jonglarea cu timpul destinat muncii şi cel destinat proiectelor personale a deschis cărări prolifice, bucurându-se de o considerabilă popularitate. Acest aspect a venit ca o decorsetare de rigorile celui de Al Doilea Val, propunând o echilibrare a imperativelor vieţii.

            Un element prin care cel de Al Treilea Val surprinde este conturarea profilului prosumatorului. Apariţia acestuia în jocul sferelor de influenţă anihilează unele activităţi realizate de diferiţi specialişti, ameninţându-se zona producătorului. Mişcarea de ajutorare(fumători, alcoolici etc.) şi ideea de „do-it-yourself”(o implicare a consumatorului în producţie) sau ideea de autoservire vin să contureze o situaţie inedită a celui de Al Treilea Val, punând problema unei redimensionări a manierei de înţelegere a pieţei.

            Cât de fireşti sau nu, cât de intuite sau nu, cât de contestate sau nu, manifestările celui de Al Treilea Val imprimă o regândire a fundamentelor societăţii şi a atitudinii faţă de mediul înconjurător. Dacă Al Treilea Val prezintă un caracter complet creativ şi salvator, doar curgerea ireversibilă a timpului o poate clarifica, trasformând-o în certitudine.