DÉJÀ VU SAU ÎNTR-ADEVĂR O LUME NOUĂ?

           

            Afirmarea noului într-un cadru considerat stabil, caracteristic normalităţii, reuşeşte să zguduie rezistenţa acestuia, oferind argumente pentru a-şi susţine şansa de manifestare. O astfel de situaţie nu constituie întocmai una uşor de asimilat. Deconectarea de la certitudinea lucrurilor, de la starea de confort şi linişte apare ca o reală provocare pentru instalarea noului. Al Treilea Val reflectă destul de bine aspectele prezentate, încercând să facă loc, în maniera oamenilor de a privi viaţa, unei noi imagini a naturii, a progresului, a timpului şi a spaţiului. Capitolele „Vârtejul spiritual”, „Dislocarea naţiunii”, „Gandhi plus sateliţi”, „Coda: Marea confluenţă”, „Noua psihosferă”, „Personalitatea viitorului”, „Mausoleul politic” şi „Democraţia secolului al XXI-lea” analizează elementele constitutive ale lumii regândite de către Al Treilea Val. Având o carte de vizită alcătuită din date precum un nivel ridicat al prosumului, dezurbanizare sau muncă desfăşurată la domiciliu, Al Treilea Val încearcă să-şi găsească drumul potrivit pentru a putea pătrunde în dimensiunile credinţelor oamenilor. Pe fundalul acestei idei, se poate aduce în discuţie faptul că fiinţa umană a celui de Al Treilea Val începe să manifeste un respect crescut faţă de mediul înconjurător, începe să aibă în vedere viaţa extraterestră, începe să se apropie de ideea că timpul este relativ şi nu absolut, începe să perceapă progresul ca depinzând de latura politică, estetică, morală sau ambientală a unei societăţi, începe să înţeleagă tendinţa spaţiului spre dispersare, în puţine cuvinte, fiinţa umană a celui de Al Treilea Val are bine definit faptul că pentru a se vorbi de sănătatea întregului viu este necesară studierea părţilor acestuia. Neglijarea rolurilor pe care le joacă elementele care definesc dimensiunea unui întreg va conduce la declanşarea unui dezechilibru capabil să blocheze orice cale de ieşire, de revigorare a adevărului. Având în vedere cauzalitatea, Al Treilea Val aduce în centrul atenţiei două unghiuri ale feedbackului şi anume feedbackul pozitiv şi feedbackul negativ. Se poate remarca faptul că feedbackul pozitiv pune problema unei reduceri a schimbării spre deosebire de feedbackul negativ care are în centru un proces autostimulator, amplificând schimbarea. Se urmăreşte identificarea unei modalităţi de a ordona haosul care descrie trecerea de la Al Doilea Val spre cel de Al Treilea Val.

            Un aspect care domină destinul celui de Al Treilea Val şi care merită să fie prezentat în cadrul discuţiei se remarcă a fi apariţia unor entităţi organizaţionale supranaţionale cum ar fi grupările sindicale transnaţionale sau asociaţiile transnaţionale neguvernamentale. Aceste manifestări răvăşesc ideile tradiţionale şi apar ca un adversar de temut în competiţia destinată atingerii puterii de exprimare. Păstrând discuţia la nivelul mapamondului, trebuie precizat că se face o trecere de la corporaţia celui de Al Doilea Val către cea aparţinând celui de Al Treilea Val, corporaţie care îmbracă forma unei multinaţionale şi care absoarbe o putere caracterizată în cifre mari. Această tendinţă, de fracturare a graniţelor care descriu ideea de naţional, se resimte la nivelul economiei mondiale sub ideea de globalism. Se realizează, în acest fel, o racordare la întregul viu găzduit de Planeta Pământ. Al Treilea Val nu constituie o ciudăţenie a timpurilor noastre, ci o normalitate a unui proces de evoluţie. Dat fiind acest fapt, Al Treilea Val nu poate fi abordat prin intermediul strategiei Primului Val sau al strategiei celui de Al Doilea Val, ci trebuie trasată o nouă linie de start a activităţilor fiinţelor umane, linie care să se plieze pe specificul acestor timpuri şi nevoilor actuale. Un exemplu, în acest sens, îl poate reprezenta atitudinile fabricilor, care, după cum sublinia Alvin Toffler, vor „necesita mai multă inteligenţă în concepţie”. În tot acest curs al unui nou mod de a percepe viaţa, analiza a trei ingrediente, de o reală importanţă, luminează parţial cauzele declanşării celui de Al Treilea Val. Astfel, nevoia de comunitate, nevoia de structură şi nevoia de sens apar aidoma unor imperative ale vieţii sau, mai bine spus, apar ca elemente care îl transformă pe om în om. Dezordinea din viaţa unei persoane se manifestă precum o pasăre prădătoare care îi ucide sensul. Aceste trei valori, comunitatea, structura şi sensul, conferă vieţii tărie să-şi parcurgă etapele şi să-şi împlinească destinul. Aplicate în dimensiunea existenţei majorităţii populaţiei, cele trei elemente prezentate se transformă într-un fidel barometru al dezvoltării unei societăţi. Înainte ca organismul economic să pună diagnosticul de progres al unei comunităţi, moralitatea, echilibrul şi sensul celei din urmă se exprimă cu privire la acest subiect. Astfel, suntem atât de civilizaţi cât ne permite fundalul nostru spiritual. Se poate observa o aplecare a tendinţei celui de Al Treilea Val asupra unor subiecte extraeconomice şi extratehnologice. Încet, încet, îşi face loc în cadrul acestei discuţii ideea de „personalitate a viitorului” care este fericita posesoare a unei vieţi interioare prolifice, armonioase. Se încearcă o redescoperire a omului, aşa cum este acesta neascuns după armura invenţiilor sale. Se pare că Al Treilea Val aduce, pe lângă această psihosferă, o răvăşire a planului politic, care se resimte la nivelul democraţiei şi al mecanismului decizional. Influenţa celui de Al Treilea Val în sfera politicului păstrează cadenţa unei lumi în mişcare, manifestând flexibilitate.

            Valorificând principiul „Ridică-te şi luptă, rămâi jos şi pierzi!”, Al Treilea Val a încercat să dizolve tendinţa oamenilor de a rămâne ancoraţi în timpuri care au apus, dorind să sublinieze că a te urca la bordul unei ambarcaţiuni normale spre timpuri care au izvorât din normalitatea istoriei constituie firescul care urmează să intre în vigoare. Dificultăţile pe care le parcurg oamenii în legătură cu cel de al Al Treilea Val se rezumă la a decide în ce să creadă: Déjà vu sau într-adevăr o nouă lume?